| |
MIHAI CIOBANU
S-a născut la Zimnicea, în 1948
și este absolvent al Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti,
programator şi profesor de matematică,
autorul câtorva zeci de cărţi de matematică, informatică şi şah, pentru elevii din clasele 1-12
(Manuale şi culegeri de matematică pentru clasele 1-4,
Culegeri de matematica pentru clasele 5-8,
Instantanee matematice si nu numai(cls.9-12),
Matematică-Bac 2014,
BAC-2021- strategii pentru nota 8,
Tainele jocului de şah(manual clasele 1-12),
Tactica jocului de şah(manual clasele 1-12),
Informatică: HTML, C, C++ clasele 5-10)
În viața de zi cu zi este directorul unei firme de informatică
specializată pe crearea şi comercializarea unor programe financiar-con-tabile pentru companii
şi al unei edituri.
Nu este de mirare că un profesor de matematică scrie versuri.
E de ajuns să numim un Dan Barbilian sau, mai aproape de timpul nostru, Vilia Banța.
Matematica este o știință care atinge sferele înalte ale gândirii
(putem cita fascinantul „Clavecinul bine temperat” de J.S. Bach,
o operă care se supune cu perfecțiune unor reguli matematice).
Mihai Ciobanu a debutat în fapt în 1980 și a fost remarcat de poetul George Anca,
dar refuzul de a se înrola în armata celor care proslăveau partidul și pe tovarășul secretar general,
l-a costat cariera de poet.
Așa că debutul real s-a petrecut abia după anul 2000,
de atunci publicând unsprezece volume de versuri
(Singur ca un râu subteran -Ed.Art Creativ 2016,
Diamante din lacrimă de cerb - Ed.Art Creativ 2017,
Peştera mirării-Ed. Andorsis 2018,
Ochiul ascuns al uniVersului-Ed. Andorsis 2019,
Ploaia de lumină-Ed. Andorsis 2019,
Descântarea şerpilor-Ed.Grinta 2019,
Patima ceţii - 2020,
Cifra Zeilor – 2020,
Alianţa cocorilor orbi- 2020,
Pătrate perfecte- 2020,
La vânătoare de licurici - 2021,
ultimele 5 la ed. Fast Editing,
și Prădat de înger - în proces de tehnoredactare)
Este membru activ al Cenaclului de Urgenţă
dar şi contributor la câteva volume colective(versuri şi proză)
( Carusel cu poezii tinere-2018,
Charme (proză)-2018,
Dare de seamă -2019,
Roşu declarativ - 2020,
Literatura română contemporană-poezia – 2020)
A lansat Cenaclul Anaconda(activitate intrerupta pe timpul pandemiei)
Geni Duţă
|
|
Conform propriei declarații, Mihai Ciobanu „a încercat să facă numai bine, își iubește țara și se simte bine în pielea sa.”
***
nu-ţi uita şoaptele prin lume
împrăştie-ţi ochii în jurul adevărului
cicatricile vieţii nu se vindecă în întuneric
lasă şarpele să te sărute pe suflet
încolăcit în jurul înţelepciunii apei
şi lăsînd roua să cadă cu susur de izvor pe oase.
***
în plină vară
păpădia aşteaptă-nfrigurată
răsuflarea sacră a Lui Dumnezeu
e gata să se-mprăştie-n lume
sunetul unui violoncel umple dimineaţa de fluturi
mierlele concertează de zor în teiul înflorit în curtea mea
pentru a izgoni în infern spaimele nopţii
ce contorsionează cu scîrţîieli insuportabile linia vieţii
***
Din ce în ce mai singur
umbra mea se pierde printre pietrele rîului
am pierdut deja şirul numelor pe care le-am dat pietrelor
ca să am cu cine să vorbesc cu cine să mă cert
doar rîul se mai îndură de mine
mă lasă să-i mîngîi şoaptele uneori
pe spatele şarpelui am ars coloana sacră
ce străjuieşte poarta de la casa părinţilor mei
***
Cuvintele
m-am rătăcit în ceaţa verbelor lipsite de iubire,
potecile mele se bifurcă la infinit,
am ajuns la o intersecţie străjuită de doi nuferi albaştri
am îngenunchiat şi am zis,
iartă-mă mamă că m-am rătăcit căutând spiritul tău
am hotărât atunci să mă scald în substantive
pe marginea poemului
acolo unde se scaldă doar îngerii albaştri
***
Lanţul
omule, ai grijă cum calci
sub tălpile tale-i un suflet,
un om şi-a dat viaţa pentru libertate
a căzut acolo ucis, sperând că la capătul drumului
îl aşteaptă alţi oameni
aşa, lanţul continuă, iar sacrificiul lui are un rost
mi-a intrat azi un erou în oase sau un sărut bătut în talpă
doctore, ce zici
sunt clar contaminat cu virusul
numit de oameni “libertate”?
m-am tot gândit
şi-am stat de vorbă îndelung cu virusul meu,
aşa că recomand acest remediu
pentru cei care se tem de libertate:
mergeţi cu grijă pe o pânză de păianjen…
riscaţi să cădeţi într-un univers paralel
***
Accident
atenţie-cad umbre ocoliţi visele mele
pericol de accidente
doar pisicile mai au chef să miaune-n front
e toamnă
iar ceru-i pustiu păsăretul lipseşte
mi-a căzut în cap o aripă de cocor
de-atunci scriu versuri
***
ADN-ul din groapa cu gunoi,
îmi rod unghiile de teamă de noi
când ne repezim unul asupra celuilalt
printre nori
ne-amestecăm visele şi florile din ochi
mijite în zori
ne tăiem unghiile-n acelaşi coş de gunoi
oasele mele peste oasele tale răsună
ca o orgă-n trăsură
mergem hotărâţi spre groapa de gunoi
să vedem cu cine s-a combinat
adn-ul nostru, divină făptură
oare chiar suntem suflete pereche?
musca ţeţe produce arpegii vânturându-şi
degetele aromate peste clapele
unui pian aruncat la gunoi,
înmuiate-n sonate
iar noi ne-nvârtim ca doi străini
prizonieri în vortexul iscat de iubire printre noi
şi cernem lumea în doi
scufundaţi printre totemuri şi ploi
vom muri printre rânduri
în poemul trăit de-amândoi
te voi trece pragul dincolo, pe verbe de foc
vom ajunge –amândoi,
împreună vom fi în acelaşi loc
|
